Boogiepop Phantom este un horror oarecum sihologic si cu siguranta supranatural produs de Madhouse.
Intr-un stil similar cu Serial Experiments Lain, el dezvolta ideea individului si a maselor, a subconstientului si a identitatii.
Multiple personaje sunt afectate de o lumina ciudata aparuta deaspura orasului intr-o noapte. lumea incepe sa dispara sau sa se sinucida, unii vad fantome, altii redevin copii, unii vad paianjenii ce mananca sufletele oamenilor si unii pur sis implu sufera. Multi mor. Moartea, Fantoma Boogiepop, ii ia unul cate unul.
Am zis ca e similar cu Lain, dar e mult mai bun. Are mai multe personaje, toate ciudate ca dracu' si majoritatea fascinante. De unele iti pare rau, unora iti vine sa le dai o palma, dar parca pe toti i-ai imbratisa fiindca sunt asa de singuri. O eroina incearca sa-i salveze, dar parca nu prea reuseste fiindca deja nu mai are ce salva. Cine ii salveaza si de la ce? Cum poti fugi de tine insati? Pana unde vei ajunge ca sa ai pe cineva alaturi? Sunt multe dintre intrebarile puse de Boogiepop Phantom.
Problema cu animeul asta e ca e incet. Si foarte, foarte confuz. Ajungi sa incurci personajele care sunt introduse una dupa alta, si pana te prinzi cine face ce deja e mijlocul seriei.
Dar aura constanta de supranaturalitate, care iti da o senzatie stranie, dar captivanta, nu dispare. Macar ca sa vezi ce dracu se intampla stai pana la capat, si spre diferenta de Lain chiar intelegi ce se intampla in final.
Am zis ca e facut de Madhouse? Madhouse==animatie impecabila, singurul lucru care te tine atasat de ecran la inceput. Mult gore, mult sange, multe lucruri ciudate, si niciodata n-o sa mai vezi fluturii la fel, dar nu te poti dezlipi de imaginile lasate de animeul asta. Reusesc sa iti intre in creier, si parca vezi fluturi albi in vise dupa ce il termini.
Uf, i-am dat un review bun, dar nu a fost asa de bun. unu la mana, nu imi place cand adorm asteptand sa se intample o data ceva. Doi la mana, tendinta asta psihologica de "cine sunt ce fac cum fac unde sunt ce sunt cine esti ce esti" niciodata n-a fost pe gustul meu, dar ii dau puncte ca m-a tinut totusi. Si parca si cand totul are sens esti inca confuz. Pacat.
7/10
